Slumdog millionaire : il vezi ,ii accepti toate potrivelile care survin de-a lungul lui - asta pt ca are un montaj perfect, o muzica super si un regizor meserias si iti spui ca trebuie sa faci un compromis ca sa iasa un film extraordinar.
Si apoi vine sfarsitul - cu ochii in lacrimi, fericita ca s-a terminat cu happy end - vezi genericul : toata lumea canta si danseaza la un ison in cel mai pur stil al filmelor indiene de categorie C.
Ce-i asta ? a innebunit Boyle ? A stricat toata magia cu maimutareala de la sfarsit.
In fine, treci peste toata chestia asta ,te ridici si iti zici ca ai vazut totusi un film superb, dar pacat de genericul ala si... tot rumegand finalul asa, te loveste !
Da !
Exact asta trebuia sa fie finalul ! Sa te trezeasca ,sa-ti spuna ca asa ceva nu exista in viata ! pai n-ai vazut ce potriveli ?pai unde ai mai vazut d-astea in viata ?
De abia acum imi dau seama ca filmul este genial.
Realitatea este cruda in India ,iar finalurile fericite nu exista decat la Bollywood !
luni, 27 aprilie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)